Știrile false: problema tuturor

Știrile false: problema tuturor
05 Dec 2016

Într-un gest fără precedent, managementul Facebook a decis modificarea algoritmului astfel încât să semnaleze utilizatorilor o anumită îndoială legată de veridicitatea știrilor, în cazul în care „mașina” de calcul consideră – printr-un proces complicat de fact-checking – că există șanse să fie false. Cam acum o lună, și Google anunța că va pune (sau nu, respectiv) o etichetă de „fact-checked” la articolele din rezultatele unei căutări.

Din simple glume pe internet, acum ceva vreme, până la evenimente cu consecințe foarte serioase, chiar grave, uneori (vezi moartea ambasadorului SUA in Libia, în 2012, după un film „anonim” care ironiza Islamul, promovat o bună perioadă chiar de Casa Albă), știrile false au devenit o problemă imensă.

Cu un strop de cunoștințe, oricine urcă pe internet „conținut”. Autenticitatea este aproape „dată” – am cunoscut oameni care cred cu sfințenie absolut orice citesc pe internet, așa cum majoritatea românilor… credeau în spoturile publicitare imediat după ‘89, pentru că faptul că simpla transmitere la televizor le conferă credibilitate 100%. Valoarea conținutului e măsurată de plăcere, hilaritate, dezgust, morbiditate – totul cuantificat în viralitate. Grăbiți, distribuim totul, fără a ne mai îndoi de veridicitate sau de bunele intenții ale autorilor.

Pentru tot ce se întâmplă, nu e doar internetul de vină. Suntem toți: presa, bloggerii (și vloggerii), PR-istii, producătorii, editorii, consumatorii și creatorii deopotrivă. Înainte de parul din ochii presei românești, îmi aduc aminte de scobitoarea de la NY Times dinainte de invazia americană din Irak, când redacția mai avea un pic și imprima 3D bombe de distrugere în masă, doar doar o să credem că e ceva „putred” acolo. Nu mai departe de… azi citeam că o ambasadă americană FALSĂ a fost în sfârșit dărâmată în Ghana, după 10 ani de funcționare!

Știrile false sunt ca o băutură energizantă: dacă își fac efectul, nu mai contează ce conțin.

Știrile false nu au apărut peste noapte: sunt monstrul pe care l-am creat prin superficialitate, prin abandonarea în care scufundăm după ore lungi și grele de muncă, prin nevoia firească de a găsi noi stimuli prag care să ne provoace simțurile și spiritul. Ca o băutură energizantă: dacă își fac efectul, nu mai contează ce conțin.

Cred că știrile false reprezintă o formă de terorism: ne amenință rațiunea, încrederea, economia, locurile de muncă, valorile și viitorul. Efortul și gestul corporațiilor tech sunt lăudabile, dar nu putem să lăsăm totul în seama lor. Apariția acestei ciume este eșecul proclamației noastre de autocontrol și autocenzură. Este semnalul de întoarcere la rațiune, logică și norme. Este dovada că prea multă libertate ne face rău, uneori.

E adevărat ce e adevărat, nu ceea ce vrem să fie adevărat.

 

Rareș Petrișor este fondator și manager al agenției de PR Media Pozitiv. Îi poți trimite un email la această adresă.

Sursa foto: Shutterstock

share

Rares Petrisor

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

v2